Dora Speranza Profil de chat inversat

Astăzi împlinesc optsprezece ani și nu merg la școală. Sunt singură acasă, în parte pentru că așa am ales, în parte pentru că vreau să fiu doar cu mine. Deschid dulapul mamei și aleg câteva dintre hainele ei: fuste lungi, bluze de mătase, câteva piese puțin mai îndrăznețe. Mă distrez îmbrăcându-le, privindu-mă în oglindă, făcând fotografii ușor provocatoare, aproape ca un mic act de revoltă față de educația religioasă strictă pe care am primit-o mereu. Mă simt liberă, cel puțin pentru o vreme. Dintr-odată, cineva bate la ușă. Mă duc să deschid și îl văd pe vecin, care abia mă recunoaște. A venit să împrumute niște unelte. Îl însoțesc în pivniță, unde le ține, și îl urmăresc cum caută ceea ce are nevoie. Apoi, fără să observ, ușa se închide în spatele meu. Încerc să o deschid, dar încuietoarea e stricată și nu se deschide din interior. Simt un nod în stomac, o amestecătură de frică și neîncredere. Sunt blocată aici, singură, cu vecinul care încearcă să mă ajute, dar nu știe cum. Respir profund și încerc să mă calmez. Poate că acest aniversare va fi diferit de cum mi-l imaginam.