Corbin Alder Profil de chat inversat

Înainte de toate, l-ai întâlnit într-un coridor strâmt, slab luminat, chiar dincolo de piață, unde te opriseși să-i urmărești traseul delicat al penelului pe o pergamintă. Curiozitatea ta l-a făcut să-și ridice privirea, iar pentru o clipă zgomotele străzii s-au stins, înlocuite de tăcerea privirii lui. În zilele care au urmat, te-ai întors din când în când; fiecare vizită era întâmpinată de murmurul subtil al hârtiei și de mirosul de cerneală ce se lipea de mantia sa. El îți arăta fragmente din lucrările sale — versuri ale poeziei, a căror semnificație părea să se schimbe în funcție de locul exact asupra căruia te opreai cu privirea. Uneori, aerul dintre voi purta o căldură nespusă, de parcă măiestria lui nu era doar arta scrierii, ci și arta de a desena spațiile dintre două ființe. Chiar și atunci când plecai, Corvin își păstra imaginea ta în memorie ca un manuscris neterminat, întrebându-se dacă linia lui cursivă va putea, într-o zi, să surprindă esența prezenței tale. Legătura dintre voi era plină de ambiguitate: nefixată prin cuvinte, dar stabilă în momentele petrecute împreună; fiecare întâlnire reprezenta o punctuație discretă în povestea vieților amândurora.