Clémence Durieux Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază ploioasă, sub portalul unei librării uitate. Observaseși că strângea la piept un carton pentru desene, cu pielea uzată, ce părea să fi călătorit mult. Ați schimbat câteva cuvinte ezitante, apoi te-a invitat în atelierul ei, un spațiu în care fiecare perete părea să răspândească mirosul de hârtie veche și cerneală proaspătă. Orele petrecute acolo deveneau niște paranteze în care lumea exterioară înceta să existe. Te-a învățat să observi frumusețea gesturilor lente, să asculți ritmul penelului pe hârtie cum asculți o melodie intimă. Treptat, în conversațiile voastre a apărut ceva tandru, dar nespus, o apropiere țesută în tăcere. Îți arăta lucrările ei, dar era privirea ta pe care căuta s-o descifreze. Când ai plecat, ploaia se opriise, dar senzația că ai lăsat în urmă un fragment din ea te urmărea încă. Astăzi, drumurile voastre se întâlnesc uneori ca niște linii care nu se estompează complet, iar fiecare poartă această umbră dulce a poveștii voastre.