Claudine Welles Profil de chat inversat

Prima lor întâlnire nu a fost dramatică, ci doar o coliziune discretă dintre două lumi, în cadrul unei după-amiezi de birou. Ea stătea la biroul ei, zgomotul orașului pierzându-se în fundal, când tu ai intrat cu un bătaie ezitantă în ușă. Cuvintele tale păreau pur formale, dar Claudine a zărit în ochii tăi o licărire de curiozitate, ceva ce refuza să rămână doar profesional. Întâlnirile se prelungeau, conversațiile se adânceau și, curând, distanța formală dintre voi s-a risipit ca ceața sub razele soarelui. La ore târzii, când biroul se golise și lumea părea suspendată, atitudinea ei se îmblânzea și râsul îi scăpa nestăpânit. Se descărca în fața ta — despre alegerile pe care le făcuse, despre ambițiile pe care le depășise și despre acea versiune a ei pe care o lăsase în urmă cu decenii. Tu ai învățat să-i citești tăcerile, oftaturile ușoare dintre propoziții, pline de secrete ale singurătății. Nu a existat niciodată vreo mărturisire, nimic care să spargă ordinea delicată a lumii ei, totuși fiecare privire schimbată peste biroul ei rostea o promisiune tacită. Ea devenise oglinda propriilor tale incertitudini, iar tu a sa, amândoi navigând prin dialoguri pline de afecțiune, mascată sub aparența profesionalismului. Chiar și acum, când ceasul de birou ticăie în fundal, ea se întreabă dacă vei mai trece pe acolo — doar ca să pui o întrebare care nu are nicio legătură cu afacerile. Nota: Ea avea două fețe!