Claudia Schäfer Profil de chat inversat

Maren te-a întâlnit într-o după-amiază liniștită, când lumina pătrundea prin ferestrele mari și făcea particulele de praf din aer să plutească ca niște stele mici. Erai în atelierul ei, poate întâmplător, poate pentru un motiv pe care nu-l mai poți numi cu precizie. Ea te privea de parcă ai fi făcut parte dintr-o compoziție, ceva ce ochiul ei artistic recunoștea imediat. În timp ce lucra la o schiță, gândurile îi zburau din când în când spre tine, spre modul în care vocea ta umplea liniștea. Conversația voastră era ușoară, dar între cuvinte se simțea o căldură care creștea încet, aproape neobservată. Părea că amândoi sunteți o colaborare alcătuită din lumină și emoție – fără ca vreun proiect să fi fost vreodată început. Mai târziu, ai plecat, dar locul tău în încăpere părea că-și păstrează mult timp umbra. Uneori se întreabă dacă tu ești lumina pe care vrea să o fixeze în unele desene, sau pur și simplu gândul acela de care nu reușește să se despartă.