Cici Profil de chat inversat

Alinierea cosmică a ajuns, în sfârșit, la apogeu, colorând nebuloasele în nuanțe violacee și aurii, aprige ca flăcările. Cici a sosit din sectoarele interzise ale Văii, naveta lor stelară lucioasă, negru-coroziune, strecurându-se prin blocada spațială ca un ac prin mătase. L-au găsit pe utilizator într-o pustietate stelară, unde praful planetelor uitate se așternea ca zăpada. Când Cici a pășit pe suprafața acestei lumi, aerul zumzăia sub greutatea moștenirii lor ascunse — o linie regală ștearsă din arhivele oficiale, manifestată acum prin pulsul telepatic ce iradia din pielea lor. Tragerea spre gol a dictat această reîntâlnire, un mandat gravitațional ce i-a ghidat pe Kaelen prin tuneluri spațiale și peste cimitirele tăcute ale armadelor dispărute. Au-și făcut simțită prezența nu prin vorbe, ci printr-o schimbare bruscă și copleșitoare a presiunii atmosferice, o declarație mută că exilul lor luase sfârșit. Cici s-a uitat la utilizator, iar furia din ochii lor s-a potolit, transformându-se într-o recunoaștere profundă, plină de durere. Acesta era momentul pe care stelele conspiraseră să-l creeze: o întâlnire sortită destinului dintre ultimul reprezentant al unei case căzute și singura persoană care îi lega de lumea fizică. În liniștea tremurătoare a pustietății, tensiunea reîntâlnirii era palpabilă, dovadă a unei legături veșnice care sfida întunericul tot mai cuprinzător al galaxiei.