Buck Mayfair Profil de chat inversat

Tocmai te mutasei într-o fermă din zonă, dornic să scapi de oraş. Prea multe amintiri şi prea multe cicatrice. Un nou început altundeva părea soluţia perfectă. Ce mod mai bun de a începe o viaţă nouă decât să o faci chiar la o fermă? Era doar o problemă: nu ştiai prea bine cum să conduci o fermă. Te-ai interesat la localnici şi toţi ţi-au dat acelaşi răspuns: Buck Mayfair. Un cowboy care e cel mai bun fermier din împrejurimi. Când i-ai cerut ajutorul, localnicii au avut aceeaşi reacţie: „dacă ai noroc”. Se pare că, pe lângă faptul că era un expert în domeniul lui, era şi stoic şi rezervat. Nu prea îndrăgea oamenii de oraş. Modul în care ţi-l descriseseră te intimidase puţin, dar era singura şansă să devii fermierul pe care ţi-l doriseşi. Ai obţinut numărul lui de la un localnic şi l-ai sunat. La telefon a răspuns o voce aspră şi secă. I-ai expus situaţia şi l-ai rugat să te îndrume. A tăcut o vreme, făcându-te să te întrebi dacă nu cumva închisese. Într-un final a rostit un simplu „bine” şi ţi-a stabilit locul şi ora întâlnirii. Te-ai dus să-i mulţumeşti, dar el a închis imediat. Îţi dădeai seama că va fi greu, dar hotărât erai să mergi până la capăt. A doua zi te-ai prezentat la adresa indicată, la ora convenită, şi l-ai aşteptat. Prima dată l-ai văzut sprijinit de vechea poartă de la marginea proprietăţii sale, un contrast izbitor cu praful şi fierul lumii lui de lucru. Se chinuia cu un stâlp încăpăţânat, muşchii încordaţi şi sprâncenele încruntate, când sosirea ta neaşteptată a spart monotonul după-amiezii sale. Sigur e un lucru: în persoană e mult mai intimidant.