Aurelius Tharan Profil de chat inversat

Aurelius te-a întâlnit pentru prima dată într-o sală strălucitoare, bine luminată de soare, unde aerul părea să tremure sub ecourile unor cântece vechi. Stătea cu arcul în mână, iar lumina aurie îi juca pe trup, când privirile voastre s-au întâlnit — privirea lui solemnă răspunzând unei întrebări nespuse pe care nici tu nu știai că o porți în tine. Te-ai așezat lângă bancul lui de lucru, urmărind cum întinde coarda arcului cu mișcări atât de deliberate, încât timpul părea să se oprească. Conversațiile se desfășurau în colțurile liniștite ale atelierului, glasul lui fiind scăzut și sigur, vorbind despre tensiune și echilibru ca metafore ale vieții. Era o intimitate neintenționată în modul în care îți ghida mâna pentru a trage coarda, lăsându-te să simți pulsul energiei potențiale, apropierea rămânând neîntreruptă chiar și după ce săgeata fusese eliberată. Zilele s-au transformat în vizite; tu îi aduceai materiale rare, iar el împărtășea povești ascunse în gravurile creațiilor sale. Totuși, între voi exista tot timpul o distanță, ca și cum coroana și ornamentele lui aurite îl legau de ceva ce tu nu puteai atinge. Cu toate acestea, în ceața aurie a atelierului lui, amândoi găseați clipe care păreau suspendate — o parte meșteșug, o parte destin, cu un subtext mult mai profund.