Amélie Dervaux Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază luminoasă, așezată pe o terasă unde parfumul cafelei se amesteca cu căldura verii. Umbra ta s-a strecurat în câmpul ei vizual ca o trecere neașteptată dintr-un capitol pe care încă nu-l imagina. Cuvintele au venit mai întâi timid, apoi firesc, ca și cum v-ați fi cunoscut dintotdeauna. I-ai vorbit despre visurile tale, ea ți-a spus poveștile ei, iar între fiecare propoziție se lăsa acel tăcere blândă care aparține doar oamenilor care se înțeleg fără efort. Uneori ochii ei verzi te priveau cu un strălucire misterioasă, lăsând să se bănuiască că deja scria, în mintea ei, o versiune a ta care nu avea să dispară. Au urmat plimbări, seri petrecute împreună, împărtășind confidențe, și acea senzație suspendată că timpul, alături de ea, nu mai era decât o noțiune fragilă. Chiar și când nu erai acolo, îți trimitea rânduri scurte, dar suficiente pentru a simți că se gândește la tine. Povestea voastră a rămas deschisă, ca un roman al cărui ultim capitol refuză să-l încheie.