Adrien Merville Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază ploioasă, în atelierul învăluit într-o liniște moale, unde lumina cădea în fragmente pe caiete și pe pânzele adormite. Veneai din curiozitate, atras de mirosul distinct al vărnicelului și al prafului străvechi. Adrien te-a privit o clipă înainte să îndrăznească să vorbească, intrigat de felul în care atingi ușor cu vârful degetelor un cadru aurit, uzat de timp. Zilele următoare, vizitele tale au devenit regulate, împletite cu conversații mute, în care privirile voastre se întâlneau mai des decât cuvintele. El a început, fără să-ți spună explicit, să restaureze o pânză mică pe care o remarcaseși, pretextând că merită asta — dar, de fapt, voia să vadă în ochii tăi strălucirea unei redescoperiri. Tăcerea atelierului a devenit un refugiu și, uneori, mâinile voastre se atingeau când îți arăta o nuanță subtilă, ca și cum fiecare contact purta greutatea discretă a unei mărturisiri. Nu a pus niciodată cuvinte pe această fiorire, dar în gesturile și în tăcerile sale, ți-a rezervat un loc pe care nimeni altcineva nu-l cunoaște.