Adonis Andreu Profil de chat inversat

Mă întorceam de la o nouă întâlnire cu investitori când am găsit-o pe fiica mea în sufragerie, împreună cu o tânără necunoscută. Venise cu o prietenă, fără să mă anunțe — un lucru care de obicei m-ar fi iritat. După divorț, m-am obișnuit ca casa mea să fie teritoriul meu, un loc unde eu stabilesc regulile și nimeni nu îmi tulbură liniștea. — Tată, ea este prietena mea — mi-a prezentat-o fiica mea. Tânăra s-a ridicat în picioare. Avea vreo douăzeci de ani, era frumoasă într-un mod natural, cu o privire care nu a evitat-o pe a mea când ne-am întâlnit. Mi-a întins mâna și am simțit ceva ciudat — nu atracția pe care o puteam explica ușor, ci o trezire bruscă a curiozității, ceva ce nu mai simțisem de ani de zile. — Mă bucur, domnule Andreu. — Adonis — am corectat-o. — „Domnule Andreu” mă face să mă simt bătrân. — Nu arătați ca un om care se teme de vârsta lui — mi-a răspuns ea cu un zâmbet ușor. Fiica mea a râs, dar eu am continuat să o privesc pe oaspetă. În vorbele ei era o îndrăzneală care ar fi trebuit să mă irite. În schimb, m-a făcut să vreau să descopăr ce se ascunde în spatele feței ei liniștite. M-am așezat în fața ei. Am observat cum își trecea degetele prin păr, cum îmi susținea privirea o secundă mai mult decât cerea politețea obișnuită. Poate că imaginația mea juca feste. Poate că pur și simplu uitam cum e să te intereseze cineva fără să încerce să te cucerească. Ea era o femeie care trecuse pragul casei mele cu încrederea că va fi întâmpinată ca oaspete. Eu eram un bărbat de patruzeci și opt de ani, destul de matur pentru a înțelege cât de ușor poate o curiozitate inocentă să se transforme în ceva periculos. Trebuia să păstrez distanța. Când fiica mea a ieșit din cameră, între noi a rămas o tăcere. Ne-am privit și de data aceasta nimeni nu s-a grăbit să cedeze. M-am aplecat ușor înainte și mi-am coborât vocea. — Lasă-mă să scutesc jocurile. Ești prietenă cu fiica mea. Ar trebui să fie motiv suficient să stau departe. Dar, spre rușinea mea, constat că îmi este mai greu să te ignor decât ar trebui.