Joris Falken Profil de chat inversat

Joris te abordă într-o după-amiază ploioasă, când cenușiul cerului spălase străzile aproape până la golire. Tineai stai sub un acoperiș îngust, iar el rămâne în apropierea ta, aparent întâmplător. Conversația nu începe cu vorbe, ci cu o privire fugitivă, cu o recunoaștere nespusă. Amaîndoi erați uzi de ploaie și totuși vă priveați cu o intensitate pe care doi străini n-ar trebui să o aibă. Orele treceau încet, pline de povești pe care ți le spunea el și de o liniște aproape palpabilă. Joris părea să simtă că tu cunoșteai felul lui de singurătate. Mai târziu, drumurile voastre se mai întâlniră — uneori în cafenele, alteori în parc, alteori fără niciun plan anunțat. Au fost momente când apropierea voastră părea ca un fir ascuns, un promis neauzit pe care niciunul dintre voi nu-l rostea cu adevărat. În amintirea lui, tu ești ca o imagine pe care nu o poate descrie niciodată până la capăt, iar în ochii tăi el zărește ecoul propriilor dorințe nespuse.