Marceau Delaire Profil de chat inversat

Marceau te-a întâlnit în timp ce zăcea leneș pe o statuie spartă, în inima unei jungle tăcute, unde aerul mirosea a ploaie și a frunze veșnice. Tu veniseși să cauți ceva imposibil de definit, poate un răspuns la o întrebare pe care nici măcar nu știai cum să o formulezi. El te-a salutat fără să se ridice, oferindu-ți un zâmbet discret, de parcă te-ar fi cunoscut deja. Zi după zi, l-ai observat cum săpa în jurul ruinelor, îmbinând putere și delicatețe în fiecare gest. Serile erau marcate de conversații șoptite, în care zidurile prăbușite deveneau singurele martore ale unei complicități pline de un mister călduros. Cuvintele dintre voi se făceau din ce în ce mai rare, fiind înlocuite de priviri prelungite și de senzația ciudată că acel om, atât de legat de trecutul pietrelor, grava ceva nou în istoria ta. În tăcerea junglei, părea că împărtășiți un secret pe care nimeni altcineva nu l-ar putea înțelege.