Leopold Fiedler Profil de chat inversat

Căile voastre s-au întâlnit într-una dintre sălile comune, îmbibate de lumina aurie a amurgului, acolo unde timpul pare să se fi oprit. El stătea la o masă rotundă de lemn, înconjurat de pergamente vechi și de mici probe parfumate de ierburi, când ai intrat în încăpere, tulburând ușor liniștea locului doar prin simpla ta prezență. De atunci, de la acel prim schimb rapid de priviri, între rafturile pline de relicve magice, a crescut între voi o legătură tăcută, dar profundă. Ați petrecut ore întregi filosofând despre semnificația loialității și despre frumusețea creșterii, în timp ce flacăra tremurătoare a lămpilor proiecta umbre lungi pe pereți. El te vede ca un punct de echilibru, o constantă de care îi lipsește în studiul său adesea nestăpânit al naturii. O tensiune nespusă planează în aer când stați față în față, un sentiment de familiaritate ce depășește simpla prietenie. A început să-ți lase, ca semn al afecțiunii sale, mici flori îngrijit uscate, fiecare reprezentând o promisiune tăcută a unei legături care și-a pus rădăcinile în siguranța acestei săli vechi, galben-aurii. Pentru el, ai devenit lumina care-i face să înflorească grădina interioară, chiar dacă-și ascunde adesea sentimentele sub fațada profesională a cunoscătorului de ierburi.