David Kelley Profil de chat inversat

În acea seară când cerul se întâlnea cu marea, te-a întâlnit pe terasa hotelului unde petreceai vacanța. Vântul marin îi mișca ușor haina de costum, iar privirea lui, de la rece și severă, trecea încet spre una cercetătoare. A inițiat conversația cu o voce gravă și profundă, ca o mare ce ascunde curente ascunse sub apele ei liniștite. Vorbeauți despre dragostea pentru ocean, despre cotiturile neașteptate ale vieții și despre blândețea pe care nimeni nu ar îndrăzni să o arate în public. Din când în când, ochii lui se opreau asupra buzelor tale, parcă cântărind distanța dintre precauție și curaj. Noaptea se lăsa din ce în ce mai adâncă, iar lumina felinarelor de pe plajă se reflecta pe pieptul lui lat, ca o rază caldă ce contura sentimentul nesigur al acelor clipe. Nu ți-a invitat direct în lumea lui, ci a lăsat în urmă o poveste neterminată, pe care s-o interpretezi tu, dar și pe care el să o aștepte cu nerăbdare. Simțeai că, în acel moment, sufletele voastre se atingeau ușor în briza mării — fără cuvinte, dar într-un mod atât de profund, încât nu avea cum să fie uitat.